Viata de film

De ce in viata fiecaruia exista o drama, mai mare, mai mica sau de marime medie? Iar daca inca nu exista , cu siguranta si-o va crea intr-un anumit punct al vietii. Dar de ce nu exista o comedie permanenta, o aventura fantastica, un SF, o poveste romantica? Nu mai spun de thrillere sau, de ce nu,cum ar fi sa ai o viata horror. Viata nu bate intotdeauna filmul. Multe filme au luat Oscaruri; cate vieti au luat premii? Dar cine ar concura la categoria "cea mai buna viata" sau "cel mai bun om in viata sa" ? Viata nu e intotdeauna un film prost, asa cum o vizioneaza multi in anumite momente. Viata e un mai degraba un serial, sau o suita de filme de toate genurile. Scena mereu alta, personajele mereu altele, dar un singur actor nu se schimba niciodata. Nu se schimba in sensul ca e prezent mereu, de schimbat se va schimba mereu. E intr-o continua transformare in incercarea de a juca fiecare film cat mai bine, pentru a se adapta la fiecare gen. De aceea unii joaca mai bine in anumite filme, altii mai prost. Cand nu mai merge treaba, se intampla sa aiba senzatia ca e "dintr-un alt film". Sau ca "i s-a rupt filmu`". Iar cand te afli intr-unul din momentele alea in care pur si simplu nu stii ce sa zici, inseamna ca ti-ai uitat replicile. Ar fi interesant de realizat o statistica cu grafice si chenare in Excel care sa evidentieze evolutia genului tau de film din care e facuta viata ta. Sau pur si simplu sa te ajute sa gasesti strategia de succes care sa-ti indice cu ce gen de film trebuie inceputa viata, care sunt urmatoarele si cu ce se incheie tot pachetul asta. Probabil ca totul incepe cu o comedie pentru copii sau cu o animatie pentru copii, desene animate, chestii din astea. Totusi se intampla ca unii sa inceapa chiar prost, cu filme horror, cu drame, abandonuri si abuzuri. Altii pe de alta parte, ajung in mijlocul vietii traind ca-n desene animate. Oricum, se pare ca dupa orice drama urmeaza un film prost. Si cand zic prost ma refer la alea haotic de halucinante, mult mai proaste decat un film cotat pe imdb cu juma' de stea si comentarii de genul " the worst movie ever". Dar cand esti actor debutant nu-ti permiti sa faci nazuri si accepti orice film, sau accepti orice film ca sa scapi de cel in care te zbati. Si totusi, daca tu esti actor, cine dracu' e regizor pentru toate filmele vietii tale? Poti fi si actor si regizor? Iti asumi un dublu rol, o dubla responsabilitate, chiar daca nu esti platit pentru asta? Actor si regizor, actor sau regizor, dar poti sa faci vreodata parte din public? Nu ar fi mai usor uneori sa-ti faci niste popcorn, niste lichide sa nu-ti blocheze traheele, si te asezi frumos in cel mai confortabil fotoliu si sa stai si te uiti la filmul vietii tale? Cat si ce ar insemna detasarea asta? Poate ca unii chiar incearca sa faca asta, pentru ca nu de putine ori parasesc scena fara sa astepte aplauzele publicului. Inseamna ceva sa vezi scena din mai multe perspective. Cineva imi spunea ca va face un film dupa viata sa. Si daca de fapt viata sa e facuta dupa un film? Dupa un singur film din mai multe filme ce compun viata unui supraom? N-o dau in sf-uri, dar ce faci tu daca joci in matrix? Probabil hernie de disc sau reumatism la cate atacuri ar trebui sa eviti. In episodul urmator: Cum poti sa te speli pe maini de cineva?