Un text

Pasea atent, dar gestul era inutil caci pasii lui pareau a forma gropi abisale in trotuar. Gandurile ii apasau creierii din toate partile si se scurgeau spre inima, imobilizandu-i miscarea si in acelasi timp adunand o tona la greautata reala. Nu astepta decat sa intre in pamant, sa rupa scoartza terestra si sa se topeasca in magma.
Dar nu mai era timp...ajuns in fatza usii , o deschise cu fortza unui muribund.Cu o sete specifica desertului privea cuierul si ar fi vrut sa se agatze de el, dar pacat... i-a mai ramas putere atat cat sa se tarasca spre refugiul sau.
Era liniste aici , dar n-o simtea... Gandurile ii forfoteau in cap, ii rodeau creierii ca niste viermi infometati si ar fi dat orice sa le scuture in cosul de gunoi. Dar.. nu era cu putinta... Se arunca in pat, adancindu-se in saltea intr-o dorinta disperata de a simti arcurile crestandu-i carnea. Involuntar se pusese in postura de a aspira la durere fizica si se ruga tavanului sa pice si sa-l striveasca, si poate strivind totodata suvoiul de cuvinte ametitoare ce-l intepau pe dinauntru.
Ganduri, shoapte, idei, sentimente, vorbe, priviri, gesturi, amintiri, promisiuni cuprinse intr-o invalmaseala haotica il loveau dureros, venele i se zbateau salbatic, iar ochii ii sareau ca doua mingi de ping-pong pe peretii camerei. Halucinatii sufocante ...si lesina.